Break. Dacia break. Un englezism ciudat care vine din franceză. Cred și n-am timp să verific. Dar știu că până și italienii zic station-wagon. Cum se zice în SUA.
Apropo. Faza cu Irina Nistor. Cine nu-i știe vocea catifelată și ezitantă.
E greu să traduci live. Știu pentru că am încercat. M-am dus odată la o firmă de traducători în Portland care au încercat să mă bage pe circuit. Să traduc live la telefon pentru români care ajung în spitale și nu știu engleza. Trebuia să stau lângă telefon 8 sau nu știu câte ore pe zi dacă apărea ceva. După prima fază am renunțat. Era un tip undeva la Chicago care nu avea asigurare și piciorul rupt. Prima regulă care mi-a dat-o firma aia era să rostesc frazele lui la persoana I-a. După o oră de ciorovăială plătită cu 5 cenți minutul timp în care am rostit unele din cele mai bizare fraze în engleză din viața mea (sper că nu m-o fi înregistrat nimeni, era prin 2005 poate), am zis... Forget about.
Eu și în România știam ceva engleză. Să nu se supere nimeni dar traducerile ei erau destul de paralele și undeva între 25 și 50 la sută cantitativ. Chestia e așa. Nu poți să auzi în timp ce vorbești. Dacă începe o altă frază în timp ce tu traduci una, o pierzi.
Cât despre Tom Hanks, el e un tip de treabă, uman. Simpatetic. Nu a jucat el în filmul Lost in Translation? LOL.
Cât despre casete video. Da. Ce lume mirifică prezentau ele pentru românul obișnuit să meargă la cumpărături pe jos cu sacoșa... "Pasărea Spin"... Porky...
Dar mersul acela pe jos ne făcea atât de bine... Singura chestie că ne plictisisem de bine...
Porky... A murit cineva din echipa de la Porky III. Știu când. Cu o zi înainte m-am încuiat afară din apartament (aveam ușă din aia cu broască-yală care se trage și se închide automat). Am chemat un taxi să mă ducă la Angela la servici și a venit un minivan sau Toyota Prius cu un șofer în vârstă foarte zglobiu și inteligent care mi-a pus o grămadă de întrebări. Unele mi le mai amintesc. Am avut o conversație foarte.... completă cu el. Când am venit înapoi a încercat să zică să mă lase în fața blocului, se vedea că ceva îl jenează dacă mă duce sus pe alee până în spate. Dar eu în momentul acela abia mă țineam în picioare (acum știu de ce, am început de diabet care durează de mulți ani) și am insistat să urce pe alee. Mi-a mai zis o fază cu o tipă care o cunoștea el și a murit în Lake Oswego, acolo unde eram atunci, după ce s-a îmbătat și a adormit cu țigara aprinsă. A doua zi i-am văzut poza la știri.
Poate el. Asta e, dacă n-am scris atunci...
Era în 2014 pentru că se lucra la o stradă în Lake Oswego... Am trecut pe lângă și era praf și am discutat, mașina avea filtru. Am făcut o poză din mașină la praful care zbura pe stradă. Poate o caut și aflu data.
Apropo. Faza cu Irina Nistor. Cine nu-i știe vocea catifelată și ezitantă.
E greu să traduci live. Știu pentru că am încercat. M-am dus odată la o firmă de traducători în Portland care au încercat să mă bage pe circuit. Să traduc live la telefon pentru români care ajung în spitale și nu știu engleza. Trebuia să stau lângă telefon 8 sau nu știu câte ore pe zi dacă apărea ceva. După prima fază am renunțat. Era un tip undeva la Chicago care nu avea asigurare și piciorul rupt. Prima regulă care mi-a dat-o firma aia era să rostesc frazele lui la persoana I-a. După o oră de ciorovăială plătită cu 5 cenți minutul timp în care am rostit unele din cele mai bizare fraze în engleză din viața mea (sper că nu m-o fi înregistrat nimeni, era prin 2005 poate), am zis... Forget about.
Eu și în România știam ceva engleză. Să nu se supere nimeni dar traducerile ei erau destul de paralele și undeva între 25 și 50 la sută cantitativ. Chestia e așa. Nu poți să auzi în timp ce vorbești. Dacă începe o altă frază în timp ce tu traduci una, o pierzi.
Cât despre Tom Hanks, el e un tip de treabă, uman. Simpatetic. Nu a jucat el în filmul Lost in Translation? LOL.
Cât despre casete video. Da. Ce lume mirifică prezentau ele pentru românul obișnuit să meargă la cumpărături pe jos cu sacoșa... "Pasărea Spin"... Porky...
Dar mersul acela pe jos ne făcea atât de bine... Singura chestie că ne plictisisem de bine...
Porky... A murit cineva din echipa de la Porky III. Știu când. Cu o zi înainte m-am încuiat afară din apartament (aveam ușă din aia cu broască-yală care se trage și se închide automat). Am chemat un taxi să mă ducă la Angela la servici și a venit un minivan sau Toyota Prius cu un șofer în vârstă foarte zglobiu și inteligent care mi-a pus o grămadă de întrebări. Unele mi le mai amintesc. Am avut o conversație foarte.... completă cu el. Când am venit înapoi a încercat să zică să mă lase în fața blocului, se vedea că ceva îl jenează dacă mă duce sus pe alee până în spate. Dar eu în momentul acela abia mă țineam în picioare (acum știu de ce, am început de diabet care durează de mulți ani) și am insistat să urce pe alee. Mi-a mai zis o fază cu o tipă care o cunoștea el și a murit în Lake Oswego, acolo unde eram atunci, după ce s-a îmbătat și a adormit cu țigara aprinsă. A doua zi i-am văzut poza la știri.
Poate el. Asta e, dacă n-am scris atunci...
Era în 2014 pentru că se lucra la o stradă în Lake Oswego... Am trecut pe lângă și era praf și am discutat, mașina avea filtru. Am făcut o poză din mașină la praful care zbura pe stradă. Poate o caut și aflu data.
no comments
no plus ones
no shares
Shared publicly
No comments:
Post a Comment