Monday, August 15, 2016

Aurul și Ceaușescu

https://www.google.com/search?q=dacian+gold+romans

Pentru cine încă nu a citit. Am găsit pe niște site-uri inclusiv Wikipedia care citează istorici cunoscuți cu niște date incredibile despre cantitățile de aur pe care le scoteau romanii din Dacia. Zeci de mii de tone pe toată perioada. Poate mai mult aur decât există astăzi declarat în toate rezervele din lume la un loc. Asta la o populație a Imperiului Roman care ajunsese la 70 de milioane după anexarea Daciei.

Romanii au adus cei mai buni ingineri mineri la acea vreme de la exploatările din Spania și au exploatat aurul mult mai eficient ca dacii, care până atunci probabil îl foloseau doar să-și completeze cele necesare cu obiecte manufacturate de exemplu în Grecia (vase grecești), până când nu a mai fost nimic de exploatat și cu acea tehnologie, moment în care și-au retras administrația din Dacia (Au rămas probabil unii coloniști și urmași obișnuiți cu viața acolo). Dar nici tehnologia de extracție a romanilor totuși nu se compară cu cea de azi. Probabil orice inginer miner știe, la o cantitate exploatată cu tehnologia de atunci a mai rămas probabil încă o cantitate, după o formulă oarecare.

A fost o perioadă tulbure în România după război. Nu știm exact ce și cum dar s-ar părea că sub cortina de fier a comunismului și protectoratul sovietic au venit la putere niște naționaliști (probabil puternic influențați din vest prin cuplul Maurer-Bodnăraș, care l-au și adus pe Ceaușescu în 1965.

Suspiciunea mea este că ei au început să folosească aur pentru a cumpăra tehnologie din vest iar primul exemplu este Electroputere Craiova. Ceva ce nu le-a plăcut sovieticilor. Dar au urmat multe altele, și la un moment dat aceste importuri au continuat fără discriminare. Industrie grea, petrolieră, chimie, electronică, minieră, IT. Ceva ce a copleșit capacitatea de asimilare a românilor rămași după război și epurări, cunoștințele teoretice ale profesorilor universitari și în general cultura română.

În 1968 Ceaușescu a dat cu tifla sovieticilor și a început să se bazeze exclusiv pe vest. Probabil cu rezerva imensă de aur în minte. A riscat mergând pe semnale puternice din vest care doreau mai mult din acest aur.

Mergând pe această ipoteză să încercăm însă să ne imaginăm care ar fi fost sumele și cantitățile. În anii 80 Ceaușescu a încercat să spuie în felul său românilor că România are de achitat o diferență de 10 miliarde de dolari și vor urma ani de austeritate. De ce nu a mai continuat Ceaușescu plata cu aur? Pentru că i s-a refuzat probabil în urma unei înscenări. Ceva în legătură cu fiu-său, după ce România a fost împânzită după război cu actori străini, ceea ce sovieticii au trebuit să accepte pe baza celorlalte 10 procente alte tratatului de pe șervețel.

Acele 10 miliarde indică doar o balanță sau diferență import-export, sumele totale au fost de sute de miliarde în toată perioada lui. Cât era prețul aurului pe atunci?

Prin anii 70 prețul aurului ajunsese la 200 de dolari uncia. Asta pe tone înseamnă de 35274 (uncii pe tonă) mai mult adică 7 milioane de dolari. Aproape de zece ori mai puțin decât azi.

Ca să plătești importuri de 100 miliarde de dolari cu aur ar fi însemnat o sută de mii de milioane împărțit la 7, 14 mii de tone.

Totul a mers bine până la sfârșitul anilor 70 când prețul aurului a explodat. În acel moment vestului nu i-a mai plăcut doar să exporte tehnologie pe aur în România ci poate s-au gândit că de ce să nu îl aibă. Americanii au început să importe masiv din Asia, poate gândindu-se la acel aur. Sau poate pur și simplu s-a terminat și perioada de extracție cu tehnologii mai nepoluante și Ceaușescu nu a vrut să meargă mai departe.

Ceaușescu care nu se mai putea întoarce la sovietici după faza din 68 a rămas descoperit și atunci a început calvarul lui și al României care se continuă până în zilele noastre.
Shared publicly

No comments:

Post a Comment